PASTILA PENTRU SUFLET

Gândul zilei

„Nu este niciodată nimeni degeaba lângă tine.El este cu știința lui Dumnezeu, ca tu să-l ajuți sau să te folosești. Te folosești, că poate are o putere de duh mai mare. Sau îl ajuți tu, în sensul de a-l suporta. Este o mare greșeală atunci când certăm pe unul sau pe altul!  Îl rabdă Dumnezeu și pe acela și de aceea l-a pus în calea ta, ca să-l rabzi și tu și să te încununezi!  Dumnezeu nu ne ține că suntem noi foarte vrednici. Ne ține că este foarte milostiv El.” – Arh. Arsenie Papacioc

Știai că?

 Închinarea, facerea semnului crucii este un gest ritual specific creştin. Este semnul mărturisirii credinţei creştine şi al slăvirii lui Dumnezeu. Închinarea este cel mai frecvent act liturgic, atât în cultul public cât şi în cultul particular. La intrarea în biserică preotul (şi credincioşii) se închină făcând semnul sfintei cruci, în numele Sfintei Treimi pe care o mărturisim, rostind: în numele Tatălui (şi mâna dreaptă, cu trei degete adunate, cel mare, arătător şi mijlociu,  se duce la frunte) şi al Fiului (mâna dreaptă se duce pe piept) şi al Sfântului Duh (mâna se aşează pe umărul drept), „Amin“ (şi ducem mâna la umărul stâng). Închinarea sau semnul sfintei cruci se face în biserică în timpul săvârşirii Sfintei Liturghii şi slujbelor religioase, şi în orice altă împrejurare a vieţii, când credincioşii cer ajutorul lui Dumnezeu, aducându-I în acelaşi timp şi mulţumiri pentru binefacerile Sale. Închinarea nu se face la fel în toate confesiunile creştine: ortodocşii se închină cu trei degete (pe care le duc la frunte, la piept la umărul drept şi la umărul stâng, simbolizând că: din Tatăl S-a născut Hristos, a coborât pe pământ şi şade de-a dreapta Tatălui), însoţind semnul cu cuvintele: „în numele Tatălui, Fiului şi al Sfântului Duh“; catolicii fac închinarea cu toată palma întinsă; monofiziţii (armenii), care cred că Iisus a avut o singură fire, numai firea divină, se închină cu un singur deget. Închinarea se face cu faţa la răsărit (acolo e răsăritul soarelui, „acolo este Raiul şi Hristos“). Formula însoţitoare: „În numele Tatălui…“ este cea mai veche şi generală (Matei 28, 19); ea s-a transmis prin Sf. Tradiţie: Mântuitorul trimite pe Apostoli la propovăduire spre a încreştina noroadele „Botezându-le în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh“. Semnul crucii arată credinţa în Sfânta Treime, în mântuirea omului prin răstignirea lui Iisus Hristos; înseamnă credinţa în jertfa Lui şi hotărârea creştinului de a răstigni pe omul cel păcătos din el. Semnul crucii îndepărtează duhul cel rău, care este păcatul. Biserica Ortodoxă începe şi sfârşeşte toate slujbele şi rugăciunile prin semnul Crucii, invocând puterea ei sfinţitoare prin care Sfintele Taine ajută la sfinţirea şi mântuirea omului. Semnul Sfintei Cruci însoţeşte îngenuncherile şi mătăniile la rugăciune.

Pilda zilei

Faptele credinței

De câte ori începem un an, o lună, o săptămână, o zi, bine este să ne întrebăm pe noi înşine: „Ce lucruri bune am făcut? Ce lucruri rele am săvârşit? Ce ajutor am dat semenului meu în suferinţă? De câte ori m-am îmbătat? De câte ori am suduit? Ce minciuni am grăit? Pe câţi am înşelat? De câte ori am călcat pragul crâșmei și de câte ori pe acel al bisericii? Nespus de multe și pline de învățătură răspunsuri vom căpăta la aceste întrebări.

Sursa: Realitatea Spirituala

ARTICOLE RECOMANDATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri