Guvernul a adoptat recent Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur, document în care sunt prevăzute atribuțiile instituțiilor statului în caz de seism major. Regulamentul conține, de asemenea, și o hartă a zonelor în care se pot produce cutremure, precum și una a riscului seismic.
De departe, zona seismică Vrancea, cu o seismicitate aflată la adâncimi intermediare, respectiv între 60 și 170 de kilometri, este cea mai periculoasă afectând nu mai puțin de două treimi din teritoriul național, precum și o parte din Republica Moldova şi Bulgaria, scrie Ziarul de Iași.
Însă pe lângă Vrancea, există nu mai puțin de 13 surse seismice crustale (superficiale), care pot produce cutremure resimțite pe teritoriul național, chiar dacă unele sunt în țări învecinate: Bulgaria, Serbia și Ungaria. Este vorba de Depresiunea Bârlad, Depresiunea Predobrogeană, Falia Intramoesică, Depresiunea Transilvaniei, Danubiană, Gorj, zona Făgăraş – Câmpulung Muscel, Crişana – Maramureş, Șabla, Banat, Satu Mare, Porțile de Fier, zona Dobrogei), distribuite potrivit hărții de mai jos.
Pe baza acestor analize a rezultat o a doua hartă care se referă la hazardul seismic și care arată că județele cele mai puțin expuse sunt cele din centrul Transilvaniei: Hunedoara, Alba, Arad, Cluj, Bistrița și Sălaj. Hazardul este redus și în județe precum Caraș-Severin, Gorj, Mehedinți, Dolj, Bihor, Suceava, Mureș sau Harghita.
Cel mai recent cutremur din România a avut loc chiar zilele trecute, respectiv pe 14 noiembrie, și a fost resimțit în mai multe zone ale țării. Seismul a fost unul slab. A avut magnitudinea ml 3.6 și s-a produs la adâncimea de 140.0 km.
Un alt cutremur de 3,3 grade s-a produs, luni dimineața, în România.
Potrivit INFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 36km V de Focsani, 65km N de Buzau, 73km E de Sfantu-Gheorghe, 86km E de Brasov, 92km SV de Barlad, 93km S de Bacau.
Cutremurul s-a produs la adâncimea de 80 de kilometri