Alexandra Păcuraru: Vă mulțumesc din suflet pentru că ați fost, și astăzi, alături de mine în demersul de a protesta pașnic la Ambasada Ucrainei, ca să-l susținem pe părintele Jar

Vă mulțumesc din suflet pentru că ați fost, și astăzi, alături de mine în demersul de a protesta pașnic la Ambasada Ucrainei, ca să-l susținem pe părintele Jar care era în sala de judecată. Procesul său a fost reprogramat pentru 21 decembrie. Sper să nu mai fie nevoie să ieșim în stradă și să avem o reacție oficială. Să ni se garanteze că Mitropolitul Jar se va putea îngriji de orfanii care și-au găsit alinarea în sfânta mănăstire Bănceni. Am dovedit, încă o dată, că a fost un protest din suflet pentru un alt suflet, care tânjește, astăzi, după România-mamă și după dragostea noastră frățească, a celor care avem sânge de român și vorbim limba românească.

Unii își fac liste de Crăciun, vor vile, palate, mașini și vacanțe de lux, alții vor doar o îmbrățișare, o mângâiere și o masa caldă, dar să aibă un părinte, căruia să îi poate spune „tată”. De Crăciun, și nu numai, să fim mai buni și să ne comportăm așa cum am vrea să o facă cei din jurul nostru cu noi.

Am să închei acest editorial cu proorocia părintelui Arsenie Papacioc despre viitorul acestei țări, cuvintele marelui duhovnic, rostite în cadrul unuia dintre ultimele interviuri ale sale, ar trebui să ne inspire pe toți, dragii mei:

„Eu, personal – judec după inima mea -, văd o mare răspundere, văd un mare răspuns pe care nu-l poate da decât Țara Românească în lume, cândva. Consider că în România e cea mai adecvată viață, răsuflare și suflare, după Scriptură. România este milostivă și nu duce un război de distrugere, ci numai de avanpost, de apărare. Tocmai poziția Scripturii. România o văd având o mare misiune în lume. Sigur că nu din punct de vedere economic numaidecât, ci din punct de vedere mântuitor numaidecât.

Și, asta contează: Că Dumnezeu rabdă, rabdă, dar și înainte apucă. Și noi. Care vedem lucrurile acestea, la întrebarea asta îndrăzneață răspundem: suntem români și cum să nu văd o fericire pentru țara mea? Nu pentru că-i țara mea, ci pentru că sunt într-un cadru adecvat Scripturii. Chiar dacă există și căderi, Scriptura este trăită de români. Românul înțelege de ce-ai întins mâna. În Occident nu se mai pune problema în același duh. Vin foarte mulți să mă întrebe: „să plec în străinătate“? „Pleacă. Dar să știi că ai terminat cu Ortodoxia!“

Pentru că acolo sunt anumite raționamente, este o goană după bani, este o altă lume. Să trăiască, n-am nimic de zis. Îi înțelegem. Dar asta nu trebuie să ne interzică să spunem adevărul.

O mare misiune duhovnicească va avea România. Asta-i părerea mea. Trăim sau nu trăim, dar vom vedea că așa este.”

Vă invit, ca de obicei, să ne dăm mâna cu demnitate pentru România suverană și pentru Tricolor!

Un editorial semnat de Alexandra Păcuraru și Adrian Dragomir

ARTICOLE RECOMANDATE

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri